Reglementări internaționale pentru prevenirea coliziunilor pe mare PARTEA E

Orice navă (sau tip de navă) a cărei chilă este pusă sau care se află într-un stadiu adecvat de construcție înainte de intrarea în vigoare a prezentelor reguli, cu condiția să respecte cerințele Reglementărilor internaționale pentru prevenirea coliziunilor pe mare, 1960, pot fi exceptate de la aceste reguli cu privire la:

• a. instalarea de lumini cu raza vizuală prevăzută de Regulament 22 timp de până la patru ani de la data intrării în vigoare a prezentelor Regulamente;
• b. instalarea de lumini cu caracteristicile de culoare prevăzute în paragraful 7 din anexa I la prezentul regulament, pe o perioadă de până la patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament;
• c. permutările luminilor în legătură cu trecerea de la sistemul standard englez de unități la metrica și rotunjirea valorilor măsurate în orice moment;
• d.
  • i. poziționarea luminilor catargului pe nave cu o lungime mai mică de 150 de metri, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 litera (a) din anexa I la prezentul regulament, în orice moment;
  • ii. repoziționarea luminilor catargului pe nave cu o lungime de 150 de metri sau mai mult, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 litera (a) din anexa I la prezentele regulamente, timp de până la 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament
    în vigoare;
• e. rearanjarea farurilor catargului în conformitate cu prevederile paragrafului 2 litera (b) din anexa I la prezentul regulament – pentru o perioadă de până la 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament;
• f. rearanjarea luminilor laterale în conformitate cu prevederile alineatelor 2 litera (g) și 3 (b) din anexa I la prezentul regulament – timp de până la 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament;
• g. cerințele pentru dispozitivele de semnalizare sonoră prevăzute de anexa III la prezentele reguli – pentru o perioadă de până la 9 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor reguli;
• h. rearanjarea luminilor universale, conform prevederilor de la punctul 9 litera (b)

1. DEFINIȚIE
Termenul „înălțime deasupra carenei” înseamnă înălțimea deasupra punții continue superioare.
Această înălțime se măsoară dintr-un punct de pe verticală sub locul de instalare a luminii.

2. DISPOSAREA VERTICALĂ A LUMINILOR ŞI DISTANŢELE ÎNTRE ELE
A. Pe o navă cu motor cu o lungime de 20 m sau mai mult, luminile catargului trebuie poziționate după cum urmează:

• i. lumina catargului din față sau dacă există o singură lumină a catargului, atunci această lumină se află la cel puțin 6 m deasupra carenei, iar dacă fasciculul navei depășește 6 m, atunci la o înălțime deasupra carenei nu mai puțin decât acest fascicul , dar această lumină nu trebuie să fie la o înălțime mai mare de 12 m deasupra carenei;
• ii. dacă o navă poartă două lumini de cap de catarg, cel din spate trebuie să fie cu cel puțin 4,5 m mai înalt în linie verticală decât luminile din față.

b. Distanța verticală dintre luminile capului de catarg la navele cu motor trebuie să fie astfel încât, în toate condițiile normale de așezare, lumina din spate să fie vizibilă deasupra și separată de lumina din față la o distanță de 1000 m de tijă, văzută de la nivelul mării.
c. Lumina catargului unei nave cu propulsie mecanică cu o lungime de 12 m sau mai mult, dar mai mică de 20 m trebuie să fie amplasată la o înălțime de cel puțin 2,5 m deasupra valului.
d. O navă cu motor cu o lungime mai mică de 12 m poate transporta lumina cea mai sus la cel puțin 2,5 m deasupra valului. Totuși, dacă are o lumină de cap de catarg în plus față de luminile laterale și luminile de pupa sau poartă o lumină universală prevăzută în Regula 23(c)(i) în plus față de luminile laterale, astfel de lumini de catarg sau lumini universale trebuie să fie amplasate cel puțin 1 m deasupra luminilor laterale.
e. Una dintre cele două sau trei lumini din capul catargului prescrise pentru o navă cu motor atunci când remorcă sau împinge o altă navă trebuie să fie situată în aceeași poziție cu lumina catargului din față sau din spate; dacă este montat pe catargul de la pupa, cel mai jos catarg din spate trebuie să fie cu cel puțin 4,5 m mai înalt pe verticală decât capul de catarg din față.
f.

• i. Lumina sau luminile din capul catargului prevăzute la Regula 23(a) trebuie să fie amplasate astfel încât să fie clar vizibile deasupra tuturor celorlalte lumini și structuri, cu excepția cazului în care
  descrise la subparagraful (ii);
• ii. atunci când nu este posibil să se plaseze luminile universale prevăzute la regula 27b)(i) sau 28 sub luminile catargului, acestea pot fi afișate deasupra luminilor catargului din spate sau la o înălțime între cele din față.
  lumini superioare și lumini superioare spate; în acest din urmă caz, trebuie îndeplinite cerințele de la alineatul (3) litera (c) din prezenta anexă.

g. Luminile laterale ale unei nave cu propulsie motor trebuie să fie situate la o înălțime deasupra corpului care nu depășește trei sferturi din înălțimea luminii catargului din față. Ele nu ar trebui să fie atât de joase încât să interfereze cu vizibilitatea lor
lumini de punte.
h. Lămpile laterale, atunci când sunt într-o lampă combinată și când sunt transportate de o navă cu motor cu o lungime mai mică de 20 m, trebuie să fie situate la cel puțin 1 m sub catarg.
i. În cazul în care regulile impun ca o navă să transporte două sau trei lumini pe o linie verticală, distanțele dintre lumini trebuie să fie după cum urmează:

• i. pe o navă cu lungimea de 20 m sau mai mare, distanța dintre astfel de lumini trebuie să fie de cel puțin 2 m, iar cea inferioară dintre ele să fie situată la o înălțime de cel puțin 4 m deasupra corpului; această ultimă cerință nu se aplică unei faruri de pupa atunci când o navă poartă atât o lumină de pupa, cât și una de remorcare în același timp;
• ii. pe o navă cu lungimea mai mică de 20 m, distanța dintre aceste lumini trebuie să fie de cel puțin 1 m, iar cea mai mică dintre ele să fie la cel puțin 2 m deasupra valului; această ultimă cerință nu se aplică atunci când nava poartă atât lumini de pupa, cât și lumini de remorcare în același timp;
• iii. dacă o navă poartă trei lumini, acestea ar trebui să fie plasate la distanțe egale una de cealaltă.

j. Cea mai inferioară dintre cele două lumini universale prescrise pentru o navă angajată în pescuit trebuie să fie situată deasupra luminilor laterale la o înălțime de cel puțin două ori distanța verticală dintre aceste lumini universale.
k. Atunci când o navă afișează două lumini de ancoră, lumina de ancora de la prova prevăzută în regula 30(a)(i) nu trebuie să fie la mai puțin de 4,5 m deasupra luminii de la pupa, la 6 m deasupra carenei.

3. DISPOSAREA ORIZONTALĂ A LUMINILOR ŞI DISTANŢELE ÎNTRE ELE
A. În cazul în care sunt prescrise două lumini de catarg pentru o navă cu motor, distanța orizontală dintre ele nu trebuie să fie mai mică de jumătate din lungimea navei, dar nu trebuie să depășească 100 m. Lumina din față trebuie să fie amplasată la o distanță care să nu depășească un sfert de lungimea vasului de la tulpină.
b. Pe o navă cu propulsie motorizată cu o lungime de 20 m sau mai mult, luminile laterale nu trebuie plasate în fața luminii din capul catargului din față. Acestea ar trebui să fie amplasate pe părțile laterale sau aproape de părțile laterale ale vasului.
c. Atunci când luminile prevăzute la regula 27 litera (b) litera (i) sau 28 sunt situate la o înălțime între luminile din capul catargului din față și luminile din spate, aceste lumini transversale trebuie proiectate la cel puțin 2 m de linia centrală a navei.

4. AMPLASAREA LUMINILOR DE INFORMAȚII ȘI SEMNELOR DE PE NAVE DE PESCUIT ȘI NAVE ANGAJATE ÎN DRAGARE SAU LUCRĂRI SUBACACAȚE
A. Lumina prevăzută la regula 26 litera (c) (ii) pentru a indica direcția uneltei de măturat de la o navă angajată în pescuit trebuie să fie plasată la o distanță de cel puțin 2 m și nu mai mult de 6 m pe orizontală față de cele două roșii și circulară albă
luminile prevăzute în Regula 26(c)(i) și că respectiva lumină nu trebuie să fie plasată mai sus decât lumina albă și nu mai jos decât luminile laterale.
b. Luminile și formele unei nave angajate în lucrări de dragare sau subacvatice, prevăzute la Regula 27(d)(i) și (ii) pentru a indica partea pe care există o obstacol și/sau partea pe care o altă navă poate trece în siguranță, trebuie să fie situat la cea mai mare distanță orizontală posibilă, dar în niciun caz să nu fie la mai puțin de 2 m de luminile și formele prescrise în Regula 27(b)(i) și (ii). Partea superioară a acestor lumini sau forme nu trebuie să fie în niciun caz mai mare decât partea de jos a celor trei lumini sau forme prescrise în Regula 27(b)(i) și (ii).

5. ESCRATARE PENTRU LUMINILE LATERALE
Lămpile laterale de pe navele cu lungimea de 20 m sau mai mult trebuie să fie echipate pe partea orientată spre linia mediană a navei cu panouri vopsite în negru mat și trebuie să respecte cerințele paragrafului 9 din prezenta anexă.
La navele cu lungimea mai mică de 20 m, luminile laterale trebuie să fie montate pe partea orientată spre linia mediană a navei cu panouri vopsite în negru mat, atunci când este necesar pentru a îndeplini cerințele paragrafului 9 din prezenta anexă.
Dacă se folosește o lampă combinată cu un filament vertical și foarte
o partiție îngustă între secțiunile verzi și roșii ale felinarului, instalarea de scuturi externe
nu este necesar.

6. SEMNELE
A. Semnele trebuie să fie negre și să aibă următoarele dimensiuni:

• i. mingea trebuie să aibă un diametru de cel puțin 0,6 m;
• ii. conul trebuie să aibă un diametru de cel puțin 0,6 m și o înălțime egală cu dublul diametrului său;
• iii. cilindrul trebuie să aibă un diametru de cel puțin 0,6 m și o înălțime egală cu dublul diametrului său;
• iv. Rombul ar trebui să fie format din două conuri cu o bază comună. Dimensiunile conului trebuie să respecte cerințele de la subparagraful (ii).

b. Distanța verticală dintre indicatoare trebuie să fie de cel puțin 1,5 m.
c. Pe o navă cu lungimea mai mică de 20 m, pot fi utilizate mărci mai mici în raport cu dimensiunile navei, iar distanța dintre mărci poate fi redusă corespunzător.

7. CARACTERISTICI DE CULOARE ALE LUMINILOR
Caracteristicile de culoare ale tuturor luminilor prescrise de aceste Regulamente trebuie să respecte următoarele standarde, care se află în zonele grafice stabilite pentru fiecare culoare de către Comisia Internațională pentru Iluminare (ICC). Limitele zonei pentru fiecare culoare sunt definite de următoarele coordonate:

• i. alb
  x 0,525 0,525 0,452 0,310 0,310 0,443 y 0,382 0,440 0,440 0,348 0,283 0,382
• ii. verde
  x 0,028 0,009 0,300 0,203 y 0,385 0,723 0,511 0,356
• iii. roșu
  x 0,680 0,660 0,735 0,721 y 0,320 0,320 0,265 0,259
• iv. galben
  x 0,612 0,618 0,575 0,575 y 0,382 0,382 0,425 0,406

8. PUTEREA LUMINII LUMINILOR
A. Intensitatea luminoasă minimă a luminilor se calculează prin formula:
I=3,43*10^6*T*D^2*K^(-D)
unde I este intensitatea luminoasă în condiții de funcționare în candela;
T – pragul de lumină 2 * 10 ^ (-7) lux;
D este raza de vizibilitate a focului (raza de iluminare) în mile marine;
K este transmisia atmosferei.
Valoarea factorului K pentru luminile prescrise ar trebui să fie de 0,8, ceea ce corespunde unei vizibilități meteorologice de aproximativ 13 mile marine.
b. Unele valori ale intensității luminoase calculate folosind această formulă sunt prezentate în tabelul următor.
Interval de vizibilitate ușoară (gamă de iluminare) în mile marine
Intensitatea luminii focului in candela la K=0,8
1
2
3
4
5
6
0,9
4.3
12
27
52
94
Notă: intensitatea luminoasă maximă a luminilor trebuie limitată pentru a evita strălucirea excesivă. Acest lucru nu ar trebui să fie realizat prin utilizarea dispozitivelor de reglare a luminii.

9. SECTOARE ORIZONTALE
A.

• i. Luminile laterale ale navei trebuie să asigure intensitatea luminoasă minimă necesară în direcția de la prova. Această forță ar trebui să scadă astfel încât în ​​interval de 1 până la 3 grade dincolo de limitele sectoarelor stabilite, lumina practic să dispară.
• ii. Intensitatea luminoasă minimă necesară a pupei, catargului și luminilor laterale trebuie să fie asigurată de-a lungul arcului orizontului în limitele prevăzute de Regula sectorului 21, la 5 grade mai departe de limita sectorului într-o direcție de 22,5 grade deasupra. În plus, intensitatea luminii poate scădea la 50% la limita sectorului; apoi ar trebui să scadă treptat, astfel încât în ​​termen de 5 grade dincolo de limitele sectoarelor prescrise, lumina practic să dispară.

b. Luminile universale trebuie amplasate astfel încât să nu fie ascunse de catarge, catarge de sus sau structuri din sectoare unghiulare de peste 6 grade. Această cerință nu se aplică luminilor de ancorare prevăzute în Regula 30 care nu trebuie să fie afișate la o înălțime excesivă deasupra carenei.

10. SECTOARE VERTICALE
A. Luminile electrice instalate, cu excepția luminilor de pe navele cu pânze în mers, trebuie să asigure în sectoarele verticale:

• i. cel puțin intensitatea luminoasă minimă necesară între 5 grade deasupra și 5 grade sub planul orizontal;
• ii. cel puțin 60% din intensitatea luminoasă minimă necesară între 7,5 grade deasupra și 7,5 grade sub orizontală.

b. Luminile electrice instalate pe navele cu pânze în mers trebuie să asigure în sectoarele verticale:
cel puțin intensitatea luminoasă minimă necesară în intervalul de 5 deasupra și 5 grade sub planul orizontal;
cel puțin 50% din intensitatea luminoasă minimă necesară între 25 de grade deasupra și 25 de grade sub planul orizontal.
Pentru luminile neelectrice, aceste cerințe ar trebui îndeplinite pe cât posibil.

11. PUTEREA LUMINII LUMINILOR NEELECTRICE
Intensitatea luminoasă minimă a lămpilor neelectrice trebuie să corespundă, pe cât posibil, cu valorile intensității luminoase prezentate în tabelul 8 din prezenta anexă.

12. MANEVRARE LA INCENDIU
Fără a aduce atingere prevederilor paragrafului 2 litera (f) din prezenta anexă, lumina de manevră prevăzută la regula 34 litera (b) trebuie să fie amplasată în același plan vertical longitudinal ca și catargul sau luminile și, în măsura în care este posibil, la o înălțime de la cel puțin 2 m pe verticală deasupra luminii superioare din față. În acest caz, lumina de manevră trebuie să fie amplasată vertical la cel puțin 2 m deasupra sau sub lumina superioară din spate. Pe o navă care are o singură lumină de catarg, lumina de manevră, dacă există, trebuie să fie plasată în locul cel mai vizibil, la o distanță verticală de cel puțin 2 m față de lumina de catarg.

13. APROBARE
Proiectarea luminilor și a semnelor, precum și instalarea luminilor pe o navă, trebuie să respecte cerințele autorității competente relevante din statul al cărui pavilion are dreptul să îl arboreze nava.

1. INSTRUCȚIUNI GENERALE
Luminile la care se face referire în prezenta anexă, atunci când sunt expuse în conformitate cu regula 26 litera (d), trebuie să fie amplasate în locul cel mai vizibil, la cel puțin 0,9 m distanță de luminile prevăzute la regula 26b)(i) și (c)(i). . ), și sub aceste lumini. Aceste lumini trebuie să fie de jur împrejur și vizibile la o distanță de nu mai puțin de 1 milă, dar mai mică decât luminile prevăzute în prezentele reguli pentru navele angajate în pescuit.

2. SEMNALE PENTRU NAVE ANGAJATE ÎN REMORCARE.
A. Navele angajate în traulare, indiferent dacă folosesc unelte de fund sau pelagice, pot prezenta:

• i. când mătură materialul – foc alb peste roșu, dispus în linie verticală;
• ii. când își culeg echipamentul – lumină albă peste roșu, dispuse în linie verticală;
• iii. când placajul este prins de un obstacol – două lumini roșii situate de-a lungul unei linii verticale.

b. Fiecare navă angajată în traulare în pereche poate afișa:

• i. noaptea – un fascicul reflector îndreptat înainte și spre cealaltă navă a acestei perechi;
• ii. atunci când navele mătură sau aleg uneltele sau când uneltele lor sunt prinse într-un obstacol, luminile prevăzute la punctul 2 litera (a) din prezenta anexă.

3. SEMNALE PENTRU NAVELE CU PESCUITĂ
Navele care pescuiesc cu plasă-pungă pot afișa două lumini galbene într-o linie verticală. Aceste lumini ar trebui să clipească alternativ în fiecare secundă, durata luminii și întunericului fiind aceeași. Aceste lumini pot fi afișate numai atunci când mișcarea navei este obstrucționată de uneltele sale de pescuit.

1. FLUIERE
A. Frecvența fundamentală a semnalului ar trebui să fie în intervalul 70-700 Hz. Gama de audibilitate a semnalului ar trebui să fie determinată de astfel de frecvențe, care pot include frecvențele fundamentale și (sau) una sau mai multe frecvențe superioare în intervalul 180-700 Hz (+1%), furnizând nivelurile de presiune sonoră specificate la paragraful 1 litera (c) din prezenta anexă de mai jos .
b. Limite fundamentale de frecvență. Pentru a oferi o varietate suficient de mare de caracteristici de fluier, frecvența fundamentală ar trebui să se încadreze în următoarele limite:

• i. 70-200 Hz pentru o navă de 200 m sau mai mult;
• ii. 130-350 Hz pentru o navă de 75 m sau mai mult, dar mai mică de 200 m;
• iii. 250-700 Hz pentru o navă cu lungimea mai mică de 75 m

c. Puterea sunetului și gama de audibilitate a semnalului. Fluierul instalat pe navă trebuie să asigure în direcția intensității maxime a sunetului și la o distanță de 1 m de acesta un astfel de nivel de presiune sonoră încât în ​​cel puțin o bandă de 1/3 de octava în intervalul de frecvență 180-700 Hz (+ 1%) nu ar fi mai mică decât valoarea corespunzătoare dată în tabelul următor.
Lungimea navei în metri Nivel la 1 m în bandă de 1/3 de octava în decibeli Interval audibil în mile marine 200 sau mai mult
75 sau mai mult, dar mai puțin de 200 20 sau mai mult, dar mai puțin de 75

mai putin de 75
143
138
130
120
2
1.5
1
0,5
Intervalul de auz din tabelul de mai jos este indicat și este aproximativ intervalul la care un fluier poate fi auzit în direcția intensității maxime a sunetului cu o probabilitate de 90% într-o atmosferă calmă la bordul unei nave cu un nivel mediu de zgomot la pozițiile de ascultare (presupunând un nivel mediu de zgomot de 68 dB în banda de octave centrată la 250 Hz și 63 dB în banda de octave centrată la 500 Hz). În practică, raza la care se aude un fluier este extrem de variabilă și depinde mai mult de condițiile meteorologice; Valorile din tabelul de mai sus pot fi considerate tipice, dar în prezența vântului puternic și a nivelurilor ridicate de zgomot în zonele de ascultare, intervalul de auz poate fi redus semnificativ.
d. Dispozitive de semnalizare sonoră direcțională. Nivelul de presiune acustică creat de un fluier direcțional în orice direcție în plan orizontal în limita + 45 gr. din direcția sunetului maxim nu trebuie să fie cu mai puțin de 4 dB sub nivelul prescris de presiune acustică în direcția principală. În toate celelalte direcții din plan orizontal, nivelul presiunii acustice nu trebuie să fie cu mai puțin de 10 dB sub nivelul prescris de presiune a sunetului în direcția principală, astfel încât intervalul de auz în orice direcție să nu fie mai mic de jumătate din intervalul de auz în direcția principală. direcţie. Nivelul presiunii sonore ar trebui măsurat în acea bandă de 1/3 de octava care determină domeniul de auz.
e. Locația fluierului. Când un fluier direcțional este folosit ca singur fluier de la bord, acesta ar trebui setat astfel încât sunetul maxim să fie îndreptat direct înainte. Fluierul ar trebui să fie plasat cât mai sus posibil pe navă pentru a reduce interferența de propagare a sunetului și pentru a minimiza riscul de deteriorare a auzului pentru echipaj. Nivelul de presiune sonoră al semnalului propriu al navei în zonele de ascultare a semnalului sonor nu trebuie să depășească 110 dB(A) și, în măsura în care este posibil, să nu depășească 100 dB(A).
f. Setarea mai mult de un fluier. Dacă fluierele sunt instalate pe navă la o distanță mai mare de 100 m unul de celălalt, atunci trebuie luate măsuri pentru ca acestea să nu funcționeze simultan.
g. Sisteme de sunet combinate. Dacă, din cauza obstacolelor, câmpul sonor al unui singur fluier sau al unuia dintre fluierele menționate la paragraful 1 litera (f) din prezenta anexă este de așteptat să aibă o zonă de degradare semnificativă a semnalului, se recomandă instalarea unui sistem combinat pentru elimina efectul acestor obstacole. În sensul prezentelor Reguli, un sistem de sunet combinat va fi considerat ca un fluier. Fluierele sistemului combinat trebuie amplasate la o distanta de cel mult 100 m unele de altele si dispuse astfel incat sa poata suna simultan. Frecvențele acestor fluiere trebuie să difere unele de altele cu cel puțin 10 Hz.

2. CLOPOTER SAU GONG
A. Puterea semnalului. Un clopoțel sau un gong sau un alt dispozitiv cu caracteristici sonore similare trebuie să asigure un nivel de presiune sonoră de cel puțin 110 dB la o distanță de 1 m de acestea.
b. Proiecta. Clopoțelul și gongurile trebuie să fie din material rezistent la coroziune și să producă un sunet pur. Diametrul clopotului nu trebuie să fie mai mic de 300 mm pentru navele cu lungimea de 20 m sau mai mare și nu mai mic de 200 mm pentru navele cu lungimea de 12 m și mai mult, dar mai mic de 20 m. pentru a asigura o intensitate constantă a sunetului. , dar trebuie păstrată capacitatea de a suna manual. Masa „limbii” trebuie să fie de cel puțin 3% din masa clopotului.

3. APROBARE
Proiectarea dispozitivelor de semnalizare sonoră, caracteristicile acestora și instalarea la bordul navei trebuie să respecte cerințele autorității competente relevante din statul al cărui pavilion este îndreptățită să îl arboreze nava.

1. Următoarele semnale, utilizate sau afișate împreună sau separat, indică faptul că o navă este în primejdie și are nevoie de asistență:

• a. împușcături sau alte semnale explozive la intervale de aproximativ 1 minut;
• b. sunet continuu de către orice aparat conceput pentru a da semnale de ceață;
• c. rachete sau grenade care împușcă stele roșii, trase individual la intervale scurte de timp;
• d. un semnal transmis prin radiotelefon sau orice alt sistem de semnalizare constând dintr-o combinație de sunete …- – – … (SOS) în cod Morse;
• e. semnal transmis prin radiotelefon, constând din cuvântul „MADAY” rostit cu voce tare;
• f. semnal de primejdie conform Codului Internațional de Semnale – NC;
• g. un semnal constând dintr-un steag pătrat cu o minge sau orice seamănă cu o minge deasupra sau dedesubt;
• h. flăcări pe navă (de exemplu, de la un gudron sau un butoi de petrol care arde etc.);
• i. lumină roșie a unei rachete cu o parașută sau o rachetă roșie;
• j. semnal de fum – eliberare de pufături portocalii;
• k. ridicarea și coborârea lentă și repetată a brațelor întinse în lateral;
• l. alarma radiotelegrafica;
• m. alarma radiotelefonică;
• n. semnale transmise prin balize de indicare a poziției de urgență;
• o. semnale aprobate transmise prin sisteme de comunicații radio.

2. Este interzisă utilizarea sau afișarea oricăruia dintre semnalele de mai sus în alte scopuri decât indicarea primejdiei și nevoia de asistență; de asemenea, nu este permisă utilizarea semnalelor care pot fi confundate cu oricare dintre semnalele de mai sus.
3. De asemenea, trebuie acordată atenție secțiunilor relevante ale Codului internațional de semnale, Ghidurilor pentru căutarea și salvarea navelor comerciale și posibilitatea de a utiliza următoarele semnale:

• a. pânză portocalie cu un pătrat sau un cerc negru sau alt simbol adecvat (pentru identificare din aer);
• b. pată colorată pe apă.

GHID PENTRU APLICAREA UNIFICATĂ A UNOR REGULAMENTE COLREG 72
Următoarele orientări sunt menite să ajute marinarii și toți ceilalți implicați în aplicarea unora dintre COLREG 72.
1. Explicația termenului „Navă constrânsă de pescajul ei”, Regula 3 litera (h)
Nu numai adâncimea, ci și lățimea disponibilă a apelor navigabile ar trebui să fie folosită ca factor pentru a determina dacă o navă poate fi considerată ca fiind constrânsă de pescajul ei. De asemenea, trebuie să se acorde atenție cuvenită efectului adâncimii mici de sub chilă asupra manevrabilității navei și, prin urmare, asupra capacității acesteia de a se abate de la cursul pe care îl urmează.
O navă care navighează într-o zonă în care are adâncime mică sub chilă, dar spațiu suficient pentru a lua măsuri pentru a evita coliziunea, nu poate fi considerată o navă constrânsă de pescajul său.
2. Clarificarea utilizării termenului „în mișcare”, Regula 3(i).
Atunci când folosesc termenul „în cursă”, navigatorii ar trebui să țină cont și de Regula 35(b), care prevede că o navă, în timpul mersului, poate
oprește-te și nu te mișca pe apă.
3. Clarificarea semnificației expresiei „nu obstrucționați” așa cum este folosită în Regulile 9(b,d), 10(i) și (j) și 18(d).
În cazul în care unei nave i se ordonă să nu obstrucționeze mișcarea altei nave, ea trebuie, în măsura în care este posibil, să procedeze astfel încât să nu creeze un risc de coliziune. Cu toate acestea, în cazul în care situația este de așa natură încât există riscul de coliziune, trebuie respectate Regulile relevante de navigație și manevră.
4. Clarificarea relației dintre Regula 10 și Regulile din Secțiunile II și III din Partea B.
O navă care se deplasează în sau în apropierea unui sistem de separare a traficului adoptat de Organizație ar trebui, mai presus de toate, să funcționeze în conformitate cu Regulamentul 10 din COLREGs 72 pentru a minimiza riscul de coliziune cu o altă navă. În cazul în care se consideră că există un risc de coliziuni cu o altă navă, alte reguli COLREG 72 se aplică în întregime, în special regulile din secțiunile II și III din partea B.
5. Explicația deplasării navei pe banda de circulație. Regula 10 litera (b) punctul (i).
Se consideră că este în concordanță cu practicile normale de navigație în siguranță și cu cerințele Regulamentului 10 COLREGs-72 ca o navă care utilizează o bandă de circulație să se poată deplasa pe această bandă de pe o parte pe alta a acesteia, efectuând această schimbare la cel mai mic unghi posibil față de direcția generală de circulație.
6. Clarificare cu privire la utilizarea zonelor de navigație de coastă de către ambarcațiunile mici,
Regula 10(d)
Pentru a respecta cerințele regulii 10(j) și din motive de siguranță a navigației, o navă cu o lungime mai mică de 20 m sau o navă cu vele poate folosi zonele de navigație de coastă chiar și atunci când traversează.
7. Clarificarea relației dintre Regula 18(d) și Regulile din Secțiunile II și III din Partea B.
O navă constrânsă de pescajul său, în cazul în care există riscul coliziunii cu o altă navă aflată în situația de traversare sau în sens invers, trebuie să aplice Regulile relevante de navigație și manevră ca navă cu motor. Atunci când afișează luminile prevăzute în Regula 28, trebuie să aibă vehiculele pregătite pentru manevra imediată și să meargă cu o viteză sigură, în conformitate cu cerințele Regulii 6.